Plecările rămase

Am început să nu mai cred nici eu

În reveniri cumva miraculoase

Și dacă vei privi în gândul meu

Ai să găsești numai plecări rămase.

Povestea noastră este într-o carte

Cu versuri despre tine și de  drag,

Voiam s-o vezi, voiam s-o iei departe,

Deși era în vis un simplu prag.

Ai luat-o, ai privit doar prima filă

Apoi ai aruncat-o într-un hău

Și-un zâmbet decupat dintr-o idilă

S-a proțăpit stingher pe chipul tău.

Hei, versurile mele de iubire,

Azi îmi păreți doar niște foi frumoase,

În jurul meu e numai amăgire

Și într-un colț numai plecări rămase.

Angelica Ioanovici

Imagine internet