Destăinuire

Poate c-am trăit periculos

Și iernile nici nu le-am observat,

Iar gerul lor deși adevărat

Părea un biet alergător gelos.

Poate c-am trăit aiuritor,

Pe la etaje undeva prea sus,

Acuma chiar și scările s-au dus,

De timpu-acela, totuși nu mi-e dor.

S-ar explica, la modul serios,

Prin întâlnirea noastră dintr-o seară,

Pe la un început de primăvară

Când iarna își dăduse masca jos.

Angelica Ioanovici

Imagine internet