Dezleagă-mi ochii, să te pot vedea,
Dezleagă norii-ngrămădiți în vise,
Am obosit să fiu altcineva
Și să alerg prin basme nepermise.
Dezleagă lumea de amintiri amare,
Eu știu că ai să poți și că-nțelegi,
Presară peste noi un pic de soare
Și nu analiza nescrise legi.
Dezleagă caii undeva în seară,
Sloboade-i pe aleea cu castani
Și-ncumetă-te să desprinzi din vară
Pedeapsa de dorințe peste ani.
Din volumul Grajduri albastre
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu