La un moment dat, munții s-au dus,
Am ajuns într-o peșteră rece
Și probabil și ea o să plece,
Am țintit foarte prost și prea sus.
Lunecarea era iminentă,
Am rămas suspendați în destin,
Se aud despărțiri care vin
Într-o eră deja corigentă.
Sunt decizii de spus și luat,
O perdea de neliniști se lasă
Și povestea se-nclină sfioasă,
Munți de soare din ea au plecat.
Angelica Ioanovici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu