Nu
știu de ce te-am așteptat aseară
Și
dincolo de orice rațiuni,
Speram
să fii în cartea cu minuni,
Ce
glăsuia prin flori de primăvară.
E-atâta
frig în tot ce mă-nconjoară
Și
clipa și-a pierdut din optimism,
Distanța
seamănă cu un seism
Și
totuși eu te-am așteptat aseară.
Am
pus pe masă lumânări de ceară
Și
le-am aprins cu dorul nebunesc,
Voiam
în umbra lor să te găsesc,
Dar
fără sens te-am așteptat aseară.
Era
un soi de nebunie clară,
Nu
îndrăzneai să vii și n-aveai cum,
Din
lumânări mai iese încă fum,
Nu
știu de ce te-am așteptat aseară.
Angelica
Ioanovici
Imagine
internet
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu