luni, 6 februarie 2017

Atunci când așteptarea



Atunci când așteptarea e literă de lege
Și când răspunsul însuși e doar o întrebare,
Nu pot să scriu poeme și nu pot înțelege
Cum timpul care trece e numai depărtare.

Atunci când așteptarea nu mai cunoaște margini
Și este ca o umbră întinsă peste tot,
Clipesc nepăsătoare imensele paragini
Și la răscruci de drumuri, funingini încă scot.

Îmi pare că se-adună un stol de vise rele
Ce șubrezesc speranța, dar parcă mai și mor,
O lacrimă uitată se-ncruntă către ele,
Atunci când așteptarea e literă de dor.


Angelica Ioanovici

Imagine internet



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu