Depărtarea

Acum când depărtarea e între noi urzită

Și când oceane stranii se prind într-un năvod,

Pân`la-nțelesul lumii mai e numai un nod,

Hai să-l desfacem astăzi, iubire nesfârșită.

Întind spre tine mâna ce tremură haotic,

Probabil ar ajunge un simplu răsărit

Din vara rătăcită în care ne-am iubit

Și zările acestea ar fi doar un narcotic.

Ar fi un fel de viață cu soare-amestecată,

În care îndoiala nici n-ar putea trăi

Văzând că-n dimineața tăcerii ne-am iubi

Și totuși depărtarea stă între noi uitată.

Angelica Ioanovici