Magazinul de timp

Într-un oraș aglomerat,

Departe, într-un cartier,

În casa cu pereți de cer,

Se vinde timp adevărat.

Un fel de magazin ciudat,

Cu ore puse pe cântar,

Pe care le primești în dar,

Un dar cu totul fermecat.

Am pregătit un mic discurs,

Mi-am pus sandalele cu toc,

Cerceii ce-mi aduc noroc

Și două fraze din recurs.

Domnule, vă rog să-mi dați,

Știu, primăvară nu se poate,

Dar verile le vreau pe toate,

Restul de iarnă să-l păstrați.

Și gata, mă opresc din scris,

Alerg spre magazinu-n care

Sunt ore-nfășurate-n soare,

Dar lacătul este închis.

Angelica Ioanovici

Imagine internet