Poezia în care

Poezia în care mă iubeai

S-a spulberat ca fumul de țigară,

Ca florile de măr din luna mai,

Abia acum începe să mă doară.

Poezia în care alergam,

Nebuni-desculți la marginile verii,

Cu vise-flori albite pe un ram,

Tresare vinovată-n gândul serii.

Poezia în care îmi lipsești

Probabil numai ea o să rămână,

Un fel de gol în lumea de povești

Și doi străini ținându-se de mână.

Poezia în care nu mai sunt,

Cu versul ce alunecă aiurea,

O frunză-ngălbenită pe pământ,

Revendică fără vreun drept pădurea.

Angelica Ioanovici

Imagine internet