Trece
o vară anonimă,
N-a
fost să fie să revii,
Pe
nesfârșitele câmpii,
Singurătatea
se imprimă.
E
un senin dogoritor
Și
ierburile s-au topit,
Îmi
amintesc că te-am iubit,
Iar
soarele e numai dor.
Interminabila
căldură
Știind
probabil, că-mi lipsești,
A
pus amprente nebunești
Pe
gradele fără măsură.
E
sufocantă orice rimă
Și-o
lacrimă uscată lasă,
Prin
amintirile din casă
Trece
o vară anonimă.
Angelica
Ioanovici
Imagine
internet
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu