Tristețea

Tristețea a venit tiptil,

S-a așezat ca o rugină,

Umbrind și pata de lumină

Din adevărul inutil.

Tristețea m-a privit duios,

Fără să-mi ceară explicații,

De la ghișeul „informații”

Zâmbea un soare caraghios.

Tristețea-a mai rămas o zi

În visu-acela imprudent,

Un clandestin antrenament

Între-a uita și a iubi.

Angelica Ioanovici

Imagine internet