Sunt Ana dintr-un cântec vechi,
Bărbații mă cântau în cor.
Bărbații toți, aveau perechi,
Dar mie îmi doineau de dor.
Sunt Ana, cu alt nume pentru unii,
Nu s-a-ntâmplat să fiu nevastă
Deși puteam s-aprind tăciunii,
Rămân în cântec o năpastă.
Sunt Ana, te-am lăsat să mergi acasă
Chiar dacă știu că într-o bună zi,
Voi stinge lampa de pe masă
Și-oricât te-aștept, tu nu vei mai veni.
din volumul Grajduri albastre
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu