Că uneori

Că uneori încă-ți mai scriu

Nu e decât un obicei,

Un gest făcut fără temei

Pe un târâm deja pustiu.

Că uneori încă deschid

O poartă foarte ruginită,

Cu o poemă rătăcită,

Îți va părea cumva stupid.

Că uneori încă visez

Nu e decât o întâmplare,

Am fost o clipă trecătoare,

Un pas în valsul vienez.

Îmi pari distant ca un străin

Și rece ca un sloi de gheață,

Dar undeva într-o prefață

Încă există cer senin.

Mi se întâmplă să plusez

Cu versuri neconvingătoare,

Ce stau ascunse în sertare

Și uneori încă valsez.

Angelica Ioanovici

Imagine internet