Te aștept cu dor

Într-o zi senină poate se vor șterge

De la sine, simplu, sensuri interzise

Și un dor nebun spre apus va merge

Regăsind acorduri prin poeme scrise.

De la o fereastră cineva întreabă

-          Ce înseamnă totuși ”te aștept cu dor”?

Apoi se retrage cu un fel de grabă,

Necontând răspunsul din exterior.

Într-o altă zi, într-un alt palat,

O nădejde-albastră cântă la clavir

Dorul se așează trist și nechemat

Și răstoarnă vraja vechiului potir.

Într-o zi senină, undeva departe

Cineva va scrie pur întâmplător,

Pe o întristare pusă într-o carte,

„Te aștept de-o viață, te aștept cu dor”.

Angelica Ioanovici

Imagine internet