Din lacrimă

 

 

 

Din lacrimă s-a făcut râu,

Din dor cumplit s-a făcut seară

Și a-nceput nespus să doară

Ca o plecare prinsă-n frâu.

 

Din lacrimă s-a făcut stea

Prin universul de uitare

Și-o poartă-nchisă la plecare

Așteaptă  versul, undeva.            

 

Din lacrimă s-a făcut vis,

Un vis neclar, îndepărtat

Și-o umbră tristă de păcat

Rămâne peste ce s-a scris.

 

Angelica Ioanovici