Poveștile ce nu se spun

 

Poveștile ce nu se spun,

Stau resemnate și frumoase,

În pragul fiecărei case

Și niciodată nu apun.

Poveștile care au fost,

Sunt uneori o mângâiere,

Venin amestecat cu miere

Și totuși nu au niciun rost.

 

Mă uit la ele și le-adun,

Sunt niște pietre prețioase

Și resemnate și frumoase,

Poveștile ce nu se spun.

 

Angelica Ioanovici