Trepte

Da,  uneori îmi amintesc,

Erai de mână cu o fată

Și dintr-o dată lumea toată

Se cufunda în nefiresc.

Pe noi n-avea ce să ne-aștepte

Vreo împlinire sau ceva,

N-am mai privit în urma ta,

Urcai cu-o fată niște trepte.

Aveam din regăsiri brățări

Cu dragoste amestecate,

Prin vise reci și spulberate,

Urcai cu-o fată niște scări.

Îmi amintesc, doar câteodată,

Reproșurile sunt tardive

Și nu mai sunt alternative,

Tu urci tăcut cu-o altă fată.

Îngân spre clipa ce-a trecut,

Deși nu are-nsemnătate

Și malurile sunt surpate,

Să fiu eu fata, aș fi vrut.

Angelica Ioanovici

Imagine internet