Libertate

Şi scoate-mi zăbala din gură,
Să pot să mai urlu puţin,
Să fac de speranţă o cură,
Să ies din păduri de pelin.

Mai dă-mi doar o clipă de viaţă,
Nu cred că-i atâta de mult,
Speranţă pierdută în ceaţă,
Tu lasă-mi puterea s-ascult.

Şi scoate-mi căluşul din gură
Şi dă-mi libertatea să plec,
Să ies din grămada de zgură
Prin vadul nădejdii să trec.

Şi lasă-mă fără căpăstru,
Nu plec mai departe de nori,
Să zbor în imensul albastru,
Să mângâi lumina din zori.

Mai toarnă-mi o cupă de soare,
S-o beau, să mă-mbăt de iluzii,
De visul prea trist de la care
Luat-am aceste confuzii.

Şi lasă-mă afară din grajduri,
Sunt toate atât de uzate,
Să scape speranţa din gânduri,
Ce mult te-am visat, libertate.

din volumul Moneda spre vise
ed. Sfântul Ierarh Nicolae (aprilie 2014)