Știu doar că ești acolo, undeva
Și-oricâte drumuri mi-aș imagina
Se strâng în minte ca un evantai.
Nu-mi amintesc aleea de castani,
Acum nici nu mai cred c-a existat,
A fost doar un oraș îndepărtat
Și o poveste tristă despre ani.
Mă mai privești și-acum contrariat,
Din nu știu ce hățișuri de blazon,
Am fost istorioara de sezon,
Dintr-un oraș cândva împrumutat.
Angelica Ioanovici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu