Să îmi citești în fiecare seară

Să îmi citești în fiecare seară
Cu glasul tău atât de nefiresc
Și-n altă lume să călătoresc
Peste potopul ce se-ntinde afară.

Să îmi citești în fiecare seară
Poemul cu sclipiri multicolore
Și să îmi spui la pragul dintre ore
Despre iubire, singura povară.

Să mă alinți în fiecare seară
Cu versuri ce probabil nu s-au scris,
Să mă aștepți la poarta unui vis,
Așa ca pe o ultimă comoară.

Și să simțim cum stelele coboară
Alunecând pe margine de lac,
Iar clipele-n lumină se prefac,
Să îmi citești în fiecare seară.

Angelica Ioanovici