miercuri, 10 septembrie 2014

Și iată

Și iată-am înțeles, într-un sfârșit
Că dragostea e practic o himeră
Pe care-o descriai cândva ca sferă,
Ciudat, chiar și ideea a murit.

Și iată-am înțeles, într-un final
Că nici măcar n-am fost o noutate,
Tu le știai, de la-nceput, pe toate,
Eram femeia, cumva, în general.

Și iată ești atât de ocupat
Cu alte cuceriri, tot efemere
Și lor le spui despre aceleași sfere,
Că nu mai sunt, nici nu ai observat.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu