Printre cuvinte stranii, încerc să-l depăşesc,
Se-aşterne-n mine o pace ameţitor de sumbră
Şi în această clipă, nu cred că te iubesc.
Deasupra mea se-ntinde o zare diafană,
Mă simt ca o uitare, la margine de basm,
S-a şters cu totul parcă, iubirea pământeană
Şi zbuciumul haotic, din clipele de spasm.
E prea devreme poate ca să mă pierd în lume,
Singurătăţi imense în marea depărtare,
Azi sensul din cuvinte, nu are nici un nume,
La margine de basm, sunt numai o uitare.
Mai rătăceşte-n mine, doar un catarg din navă,
Ce flutură un steag dintr-un poem nescris
Şi curg încet la vale ca o răcită lavă
Deşi sunt doar uitare, la margine de vis.
din volumul Moneda spre vise
editura Sfântul Ierarh Nicolae aprilie 2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu