Unii ne cred și azi pereche,
Dar este-o partitură veche,
Sfârșind pe clipe de brocart.
Sunt ani lumină de-ntrebări,
Îmbracă-ți puloverul de casă,
Să ne prefacem că ne pasă
De imposibile schimbări.
Mai pune-o ceașcă de cafea
Și mai aprinde-ți o țigară,
E înc-o dimineaț-amară,
Iar zorii plâng încet ceva.
Era demult o vreme-n care,
Plutea iubirea peste nori,
Azi ne privesc doar triști condori
Într-o tăcere-apăsătoare.
Angelica Ioanovici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu