Mi-e atât de frig, mi-e atât de rău,
Nimeni nu mai ştie, mâine ce-o să fie
Poate ne vom duce cu toţii-ntr-un hău.
Iarăşi plouă-ntruna, apa-i peste tot,
În birou la mine apa e sărată,
Sună telefonul şi răspund înot,
Cu voce străină, rece şi îngheţată.
Iarăşi plouă-ntruna, gândul mi se îneacă,
Stă pe fundul apei câte-un argument,
Vreau să îmi aducă cineva o barcă,
Azi vă dau pe gratis orice document.
Poate că-i sfârşitul, poate că-i potopul
Se răstoarnă toate, toate de prin gând,
Gata, gata moartea să-şi atingă scopul,
I se văd în apă ochii scăpărând.
E final de lume, e final de eră,
Hai să fim mai buni barem un minut,
Poate viaţa-n sine este o himeră,
De aici din apă, semeni, vă salut.
Din volumul Moneda spre vise
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu