Și vara o să vină lent,
Doar tu ești marele absent
În visele cu aripi stranii.
Povestea noastră a fost înscrisă
Pe undeva, pe la „și alte”.
Iar zborurile prea înalte
Au fost pe-o cale interzisă.
O să-nverzească iar câmpia,
Nu vor conta nici ploi acide,
Nici poarta care se închide
Și se va stinge vijelia.
Vor plânge într-un colț toți anii,
În gândul unui vis alpestru,
Iar peste clopotul terestru
Vor înflori din nou castanii.
Angelica Ioanovici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu