Pentru iubire

Pentru iubire s-au pornit războaie
Şi versuri furtunoase s-au tot scris,
Sunt arhivate undeva în ploaie
Iar luna de pe ceruri s-a promis.

Pentru iubire s-au mutat chiar munţii
Şi lumile bizar s-au contopit,
E un ceva ce cu puterea minţii
E de necontrolat și neoprit.

Pentru iubire veşnic vor rămâne
Flori roşii aşternute pe amiezi,
Doar ele singure vor fi stăpâne,
Te îndoieşti, dar trebuie să crezi.

Pentru iubire s-au rescris istorii
De la apus până la răsărit,
Răsunătoare, trâmbiţate glorii,
Milenii, oamenii au tot iubit.

Nu ştiu de ce îţi cânt acuma ţie
Şi crede-mă îţi înţeleg uimirea,
E un secret ce poate nu se ştie
Şi toamna poartă uneori iubirea.

Angelica Ioanovici
Din volumul Moneda spre vise
Ed. Sfântul Ierarh Nicolae aprilie 2014